BeDeficul, o revoluナ」ie?

14 aprilie 2019
Autor

Nトピcut テョn mai 1995 din ineditul melanj al literaturii cu artele vizuale, sub semnトフura lui Viorel Pテョrligras,ツBeDeficul (denumirea sugereazト asocierea Benzii Desenate cu Ficナ」iunea) テョナ殃 vedea “primul nトピcut” テョn efemera revistト “Altceva”. Deナ殃 autorul テョナ殃 arトフa atunci optimismul privind viitorul acestui hibrid ナ殃 oferea ナ殃 altor creatori, individuali sau テョn tandem creaナ」ional, oportunitatea publicトビii (vezi “Omega”, nr. 2/2007), iatト cト au trecut 24 de ani ナ殃 rezultatele s-au arトフat a fi foarte firave. Drept pentru care suntem テョndreptトη」iナ」i s-o amintim mai degrabト ca pe o paginト de istorie. O avangardト fトビト gardト.

Text ナ殃 imagine, text versus imagine, textimagine

deツCristian Nedelcu

Relaナ」ia dintre text ナ殃 imagine este definitorie pentru paradigma (post)modernト a culturii. Faptul cト テョn ultimul secol imaginea a cテ「ナ殳igat tot mai mult teren a reprezentat un permanent motiv de テョngrijorare pentru spiritele care considerト cultura legatト テョn exclusivitate de tradiナ」ie. Aceste voci, constituite テョn partea 窶柞ficialト窶 a staff-ului cultural, au respins テョn mod constant toate formele de expresie artisticト pe care imaginea le-a creat ナ殃 continuト sト le creeze. Dacト cinematografia a fost テョn cele din urmト acceptatト テョn rテ「ndul artelor, dacト un fotograf poate aspira la rangul de artist, B.D., deja centenarト, este テョncト privitト cu superioritatea cu care tratトノ un joc de copii. Puナ」ini au fost cei care s-au aplecat cu mai mare atenナ」ie asupra modului テョn care B.D. re-formeazト raportul text-imagine. Eroare evidentト atunci cテ「nd banda desenatト este asimilatト desenului animat. Pテ「nト la apariナ」ia benzii desenate, imaginea a テョnsoナ」it doar textul, chiar dacト テョmpletirea lor era uneori extrem de strテ「nsト (cazul miniaturilor care テョmpodobeau textele scrise cu migalト ナ殃 osテ「rdie de cトネugトビii evului mediu). Cu alte cuvinte, テョnツ tot acest timp, imaginea a jucat rol de comentator al textului, avテ「nd o acナ」iune exterioarト asupra acestuia ナ殃, uneori, contra finalitトη」ii (テョn mトピura テョn care un text dト prilejul fiecトビui cititor sト-ナ殃 construiascト mental lumea care este povestitト, テョn timp ce ilustraナ」ia impune tuturor aceeaナ殃 normト). Apariナ」ia benzii desenate schimbト radical acest lucru: cele douト elemente participト acum テョmpreunト la crearea universului ficナ」ional. Mai mult, raportul se inverseazト ナ殃 textul devine comentariu al lumii create de imagine – dovadト cト テョn unele cazuri el lipseナ殳e. Aceastト rトピturnare este, de fapt, adevトビatul motiv pentru care B.D. se aflト テョncト la porナ」ile culturii 窶柞ficiale窶.

Adevトビata simbiozト dintre cele doua moduri (atテ「t de opuse de altfel), de re-creere a unei lumi, apare テョnsト odatト cu inventarea BeDeficului. Viorel Pテョrligras, cel care a creat テョn 1995 acest nou gen, propune o formulト テョn care imaginea ナ殃 textul concurト, テョn aceeaナ殃 mトピurト, la structurarea unei poveナ殳i. Dacト am vrea sト definim テョntr-un cuvテ「nt BeDeficul acesta ar fi: textimagine. Soluナ」ia este, fトビト テョndoialト, spectaculoasト (ナ殃 cine a citit un BeDefic nu poate sト nu o fi remarcat), dar presupune o tensiune internト intrinsecト ce apare テョn momentul テョn care apeleazト la douト elemente fundamental diferite ca tehnicト narativト. Viorel Pテョrligras evitト o astfel de capcanト alegテ「nd spre ilustrare momentele a-narative, astfel テョncテ「t BeDeficul sト nu se transforme テョntr-o simplト povestire テョntreruptト din cテ「nd テョn cテ「nd de un fragment de bandト desenatト sau un strip.

Ceea ce sporeナ殳e dificultatea BeDeficului este necesitatea ca autorul sト fie, テョn acelaナ殃 timp, ナ殃 scriitor ナ殃 desenator. Viorel Pテョrligras este un caz fericit de テョmbinare a celor douト talente ナ殃 poate cト nu テョntテ「mplトフor sub semnトフura sa a fost creat BeDeficul. Dar pentru impunerea unui gen este nevoie de mai mult decテ「t un singur autor. Obiecナ」ia poate pトビea nu suficient de テョntemeiatト, dat fiind faptul cト este cunoscutト atテ「t テョnclinarea multor scriitori spre arta plasticト, cテ「t ナ殃 talentul scriitoricesc al unor plasticieni (テョn nr. 39/2002, Romテ「nia literarト face o serie テョntreagト de consideraナ」ii pe seama acestui subiect, scriind printre altele: 窶朿elaナ」ia dintre poezie ナ殃 picturト sau, mai larg, dintre curent ナ殃 forma plasticト (…) pare a coborテョ direct din timpurile primordiale テョn care toate limbajele artistice se manifestau simultan ナ殃 ele nu erau altceva decテ「t limbaje ale existenナ」ei (…)窶. Dar BeDeficul presupune mai mult decテ「t posibilitatea de a se folosi de ambele forme de expresie artisticト, presupune capacitatea de a le folosi テョmpreunト pentru a povesti, cト noul gen este prin excelenナ」ト narativ. Conナ殳ient de aceasta dificultate, Viorel Pテョrligras propune テョn programul lansat odatト cu noul gen o alternativト: BeDeficul poate fi abordat ナ殃 テョn tandem, dupト o formulト care テョn B.D. europeanト funcナ」ioneazト cu succes. Dacト acum se aflト テョn stadiul de experiment, BeDeficul are ナ歛nse sト se impunト テョn mトピura テョn care noul raport dintre text ナ殃 imagine va fi acceptat. Este ceea ce テョn cinematografie s-a aplicat cu succes テョn formula 窶枋amera-stilou窶 care a fost acceptatト fトビト prea mari dificultトη」i.

(Fergonaut nr.2, 2002)

 

Din antologia “Gama – Alte ナ」トビmuri” (Editura Reduta, Craiova, 2004)

Un comentariu la BeDeficul, o revoluナ」ie?

  1. [...] personalト. Aナ歛 a luat naナ殳ere acest BeDefic (dacト nu sunteナ」i lトノuriナ」i ce este acela vedeナ」i aici). 窶杠es, Ness!窶 a apトビut テョn 1999, ca supliment al revistei 窶曚onstelaナ」ia Orion窶, cu [...]

Lasト un rトピpuns

Adresa ta de email nu va fi publicatト. Cテ「mpurile necesare sunt marcate *

*


6 - doi =

Cautト