BDC nr. 4 – în chioşcurile craiovene!

13 mai 2013
Autor

Cu oarece întârziere cauzată de multiple sărbători şi evenimente, anunţ acum apariţia revistei pe aprilie a iubitorilor de benzi desenate, deşi ea se află în chioşcuri de la finele lunii trecute. Este un număr special, deoarece are o tematică cu tentă „adultă”. Pentru clarificare, vă prezint editorialul:

„Ne-am maturizat!

De obicei, lumea când aude de benzi desenate se gândeşte imediat la „michimauşi” pentru copii. Din cauza asta nici n-a prea fost luată în serios în România noastră, iar generaţia care a crescut cu „Pif” încearcă un sentiment de ruşine să-şi recunoască public pasiunea pentru această artă. Asta la noi. Pentru că, oriunde altundeva – în UE, America sau aiurea –, BD-ul are segmentul lui de cititori, iar în statele francofone albumele sunt cotate de revista „Lire” în topul beletristicii tradiţionale.

Dar poate că, am chibzuit noi, piaţa românească de gen, aşa „sublimă şi absentă cu desăvârşire”, nici nu are de oferit ceva adult pentru adulţi. Şi nu ne referim strict la sensul convenţional al sintagmei, ci la o bandă desenată care nu se ancorează cu tot dinadinsul în canoanele convenţionale de cuminţenie. Aşa că autorii noştri şi-au lăsat inhibiţiile deoparte şi şi-au făcut de cap. Vă amintiţi bancul ăla cu ciobanul care, plictisindu-se la stână, omoară o muscă, se autosatisface şi îşi aprinde o ţigară declarând apoi „Crime, sex, droguri şi tot mă plictisesc…”? Noi am încercat să facem mai bine, aşa că violenţa, o să vedeţi, va fi la ea acasă şi n-o să vă plictisiţi! Am adus chiar şi Moartea, prin povestirea sârbească cu rezonanţe româneşti, distinsă cu Marele Premiu la Salonul internaţional BD de la Belgrad în 2009. Cât despre sex şi droguri… vă las să vă bâzdogiţi singuri.

Ce, Tom şi Jerry erau mai paşnici? Eeeee…

Viorel Pîrligras”

Numărul are, în opinia mea, două atuuri importante. Într-o ordine aleatorie, seria de gaguri semnate de Marian Mirescu – „Bâzdocisme” este un melanj complex de imagini staţionare şi dinamică BD, cu un singur efect: o meditaţie hazlie asupra violenţei.

Rubrica „BD de peste Dunăre”, îngrijită de prietenul nostru Dragan Predić, ne prezintă o bandă desenată din istoria sârbilor, dar cu surprinzătoare elemente româneşti. Dar Dragan vă poate oferi mai multe detalii despre ea:

„Banda desenată “Moştenire” a scenaristului Dejan Vujić şi a desenatorului Siniša Banović este o scurtă povestire ficţională, dar cu referinţe la evenimente istorice din Serbia secolului al XIX-lea. Este o scurtă descriere a familiei regale din dinastia Obrenović, care a avut cinci domnitori ai Serbiei regale, ca principi sau mai târziu ca regi, din anul 1815 până la sfârşitul tragic al dinastiei în 1903.

Cei cinci domnitori sunt prinţul Miloš (1815-1839; 1858-1860), prinţul Milan (1839-1839), prinţul Mihailo (1839-1842; 1860-1868), regele Milan (prinţ în perioada 1868-1882; rege între 1882 şi 1889) şi ultimul rege din dinastie – Aleksandar (1889-1903).

În “Moştenire”, rolul principal, alături de îngerul morţii, îl are regele Milan, născut în 1854 la Mărăşeşti, în România, unde tatăl său, fiul lui Ievrem Obrenović (frate cu Miloš, primul prinţ din dinastie), a avut o proprietate de familie. Tatăl regelui Milan slujea ca mercenar străin în armata română şi a fost ucis în lupta cu turcii la Bucureşti în anul 1861. Mama regelui Milan, Maria Elena Obrenović, născută în 1835 la Iaşi, a fost fiica lui Costin Catargiu şi a soţiei acestuia, Smărăndiţa, din familia Balş. La 41 de ani, Maria Obrenović a aflat că este bolnavă de cancer şi s-a sinucis la Dresda.

După asasinarea prinţului Miloš Obrenović în pădurea Koşutniak din apropiere de Belgrad, în 1868, Milan Obrenović a devenit prinţ al Serbiei. Predecesorul său – Mihailo – a fost căsătorit cu prinţesa Iulia Hunyady de Kéthely din Viena. Prinţul, mai apoi rege, Milan a fost căsătorit cu prinţesa Natalija Obrenović, născută în Italia, fiica colonelui rus Piotr Ivanovič Keşco şi al prinţesei Pulcheria Sturdza din Moldova. Regele Milan şi prinţesa Natalija au avut doar un copil, pe Aleksandar. În timp ce regele Milan era pe partea austroungarilor, prinţesa Natalija era o rusofilă convinsă.

În timpul domniei regelui Milan, Serbia a devenit independentă, ca principat, în anul 1878. După Congresul de la Berlin, a devenit apoi şi Regat în anul 1882. După anii turbulenţi din timpul domniei sale, câteva rebeliuni stinse, un război scurt şi pierdut cu Bulgaria, neînţelegeri şi despărţirea definitivă de prinţesa Natalija, câteva tentative de asasinat nereuşite, regele Milan decide să abdice în 1889. La putere vine fiul său unic Aleksandar, numit „Saşa” în povestirea „Moştenire”, cu care, ca şi în cazul prinţesei Natalija, nu este deloc de acord. A fost apoi expatriat la Viena, unde mai târziu, în 1901, a murit de pneumonie.

Aleksandar „Saşa” Obrenović a fost ultimul rege din dinastia Obrenović. El s-a căsătorit, în ciuda opoziţiei întregi ţări, a armatei şi a părinţilor săi, cu Draga Lunjevica-Mašin, care nu era din vreo familie regală şi avea un trecut problematic. În 1903, un grup de ofiţeri de armata sârbească, conduşi de căpitanul Dragutin Dimitrijević-Apis, au dat o lovitură de stat, ucigându-i pe regele Aleksandar, pe regina Draga, pe primul ministru al Serbiei, pe ministrul armatei şi pe doi fraţi ai reginei Draga.

Cu acel eveniment sângeros din istoria Serbiei s-a terminat domnia familiei regale Obrenović şi apoi la putere a venit o altă familie regală – Karadjordjević.”

Detalii despre autori puteţi afla din paginile revistei.

Numărul mai conţine o poveste semnată de Viorel Pîrligras – „Acul scorpionului” – o incursiune meditativă prin universul BD al autorului, din care nu lipsesc scene „decoltate” şi retorici hamletiene.

Desenatorul Mircea Ciobanu îşi face debutul în acest număr cu o poveste scenarizată de Marian Mirescu.

Tot debut, dar numai în BDC, este şi numele lui Alexandru Ciobotariu, cu un joc grafic de negaţii şi afirmaţii.

Ancheta BD  vizând BD ca produs cultural continuă şi în acest număr. Îşi prezintă opiniile Roland Francart, directorul CRIABD Belgia şi Mircea Arapu, un complex autor BD român care activează în Franţa.

Aniversata lunii este Felicia Avram cu piticii ei (dar nu pe creier!)

Valentin Iordache sare calul cu o bandă desenată intitulată „Fac iu” şi aţi înţeles desigur tot, noroc că în povestea „Captiv” revine la sentimente mai rezonabile şi mai… dure, Ionuţ Popescu face elogiul umorului negru, Priki şi Croco lui Cristian Ciomu au controverse vizavi de fumat, în timp ce Sucă îi oferă lui nea Mărin soluţii de creştere a pensiei, Fergonautul lui Viorel a devenit hipercub cu o grămadă de implicaţii, Pofta redacţiei lui Mirescu face streap-tease, Bill al aceluiaşi Marian face tarantele, iar BDC…, ei bine, BDC pune capac! Cum? Vă las să descoperiţi singuri în numărul dintre copertele ilustrate de Marian Mirescu.

"Bâzdocisme" - Marian Mirescu

"Bâzdocisme" - Marian Mirescu

Dejan Vujić şi a desenatorului Siniša Banović

"Moştenire" - Dejan Vujić/ Siniša Banović

"Fac iu" - Valentin Iordache

"Fac iu" - Valentin Iordache

"Secret" - Marian Mirescu/ Mircea Ciobanu

"Secret" - Marian Mirescu/ Mircea Ciobanu

"Fergonautul" - Viorel Pîrligras

"Fergonautul" - Viorel Pîrligras

"Priki şi Croco" - Cristian Ciomu

"Priki şi Croco" - Cristian Ciomu

Ionuţ Popescu

Ionuţ Popescu

"Acul scorpionului" - Viorel Pîrligras

"Acul scorpionului" - Viorel Pîrligras

"Sucă" - Cristian Ciomu

"Sucă" - Cristian Ciomu

"Bill" - Marian Mirescu

"Bill" - Marian Mirescu

"Despre eu" - Alexandru Ciubotariu

"Despre eu" - Alexandru Ciubotariu

"BDC... continuă (!)" - Cristian Ciomu

"BDC... continuă (!)" - Cristian Ciomu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*


3 + = zece

Caută