Estetica cuantică şi Cadavrul lui Balzac

16 iunie 2012
Autor

Cu reală bucurie, vă anunţ apariţia online a numărului 5 din revista de cultură “Mozaicul”. De ce e important acest număr? Deoarece are în cuprins un dosar numit “Provocările esteticii cuantice” pe care vi-l recomand călduros (că tot sunt 31 de grade afară!). Ca să vă faceţi o idee despre estetica cuantică, vă prezint articolul coordonatoarei acestui dosar – Luiza Mitu:

Luiza Mitu

 

O carte manifest

Într-o notă de subsol a cărţii Lecturi nomade. Pagini subiective despre literatura franceză… şi nu numai (Iaşi, Junimea, 2006, 477 p.) de Simona Modreanu am găsit o trimitere la cartea romancierului spaniol Gregorio Morales, El cadáver de Balzac. Una vision cuantica de la Literarura y el Arte. (Cadavrul lui Balzac. O viziune cuantică asupra literaturii şi artei). Am căutat pe Google şi am gasit blogul personal al romancierului, pe care-l puteţi consulta la pagina http://www.terra.es/personal2/gmv00000/. Cartea El cadáver de Balzac. Una vision cuantica de la Literarura y el Arte este fructul unei polemici literare iniţiată în 1992, polemică ce are la bază protestul care s-a numit La poesia de Diferencia. Doi ani mai târziu, în 1994, în urma acestei polemici s-a constituit la Granada o Asociaţie Internaţională cunoscută sub numele de El salón de los independientes (Salonul independenţilor) al cărei co-fondator este Gregorio Morales. Grupul din cadrul asociaţiei numără în jur de şaizeci de membri, fiecare având diferite specializări, literatură, teatru, artă, psihologie, ştiinţă, şi defineşte prin ceea ce s-a numit estetica cuantică o stare de conştiinţă colectivă care nu a fost formulată până astăzi. Printre primii care au făcut parte din grup se află: Miguel Ángel Diéguez, Francisco Plata, Miguel Ángel Contreras, Fernando de Villena, Rosario de Goróstegui, Arturo Zamudio. Mai târziu s-au alăturat grupului pictorul Xaverio, artiştii plastici Maria Caro, Andrés Monteagudo, Agustin Ruiz de Almodóvar, Joan Nicolau, fotografii Susanna Majorck şi Thomas Busse, scriitorul argentinian José Gabriel Ceballos, antropologul Graciela Elizabeth Bergallo, psihologul spaniol Juan Antonio Díaz de Rada, muzicianul american Lawrence Axerold, pictorul canadian K. C. Tebutt şi americanul Antonio Arellanes, web designerul belgian Luc Schokklé şi spanioli de diverse naţionalităţi Jennifer Wilson, Mihaela Dvorac, Francisco Javier Peńas - Bermejo, Coman Lupu, Andrea Vlădescu.
Obiectivul principal al grupului este de a apăra libertatea creatorului de orice ingerinţă politică sau mediatică şi de a căuta noi modalităţi creative pe care le deschid cele mai avansate teorii din ştiinţă şi psihologie, teorii pe care arta şi literatura trebuie să le asimileze astfel încât să poată reda fiinţa umană în toată complexitatea ei.
În anul 1998, Gregorio Morales reuneşte în cartea manifest El cadáver de Balzac. Una visión cuántica de la literatura y del arte, o serie de eseuri şi articole teoretice născute în urma unor dezbateri repetate ţinute la Valencia, care declamau realitatea înfăţişată de scriitorii secolului XIX şi pledau pentru aplicarea celor mai recente teorii din fizica cuantică în domenii precum cinematografia, poezia, romanul, plecând de la exemple precum Henry James, Antonio Enrique, Rubén Darío, Federico Garcia Lorca. Printre premergătorii esteticii cuantice, Gregorio Morales îi aminteşte pe Robert Musil, Mahler, Schoenberg, Klinst, Kokoschka, Schwitters, Kandinsky, Klee, Pollok, Bashevis Singer, Mann, Boll, Isherwood, Platonov, Bábee, Rilke, iar dintre reprezentanţii romanului cuantic pe: Miguel Ángel Diéguez cu En los dias del duopolio (1989), Mundos sutiles; Jose Gabriel Ceballos cu El patrón del chamamé (1998), Complicationes intelectuales (2000), Dueńos del mańana (2002); Fernando de Villena, Sombra de mundos, Diálogos de enruajada, José María Pérez Zúńiga, Grismalrisk, El juego de los espejos (2002); Emilio Ballesteros, Aynadamar (2001), La baraka (2005), Jessus Ferrero, El secreto de los dioses; Ricardo Bellveser, El exilio secreto de Dionisio Llopis, romancierul nordamerican Paul Auster şi romancierul mexican Jorge Volpi.
În opinia lui Gregorio Morales estetica cuantică este una dintre primele mişcări care fac posibilă conştientizarea în plan cultural a reconcilierii dintre ştiinţele exacte şi ştiinţele umane. Rolul esteticii cuantice şi al creatorului cuantic este acela de a reformula realitatea în care trăim, pornind de la noile perspective pe care ni le oferă primele descoperiri în domeniul fizicii cuantice (Planck, Sommerfeld, Eherenfert, Einstein, Born, Schrödinger, Bohr, Broglie, Pauli, Heisenberg, Jordan), altfel spus această nouă viziune asupra lumii ne permite să reinterpretăm realitatea, să conştientizăm şi să acceptăm că putem comunica cu universul, că suntem în acelaşi timp şi vii şi morţi, că fiecare dintre noi existăm în mod simultam în ceilalţi, că există un isomorfism între lumea cuantică şi lumea psihică, că există o realitate complexă, despre care epistemologul francez de origine română Stčphane Lupasco, la a cărui gândire Gregorio Morales nu face trimitere în scrierile sale – de altfel nu ştim în ce măsură opera lui Lupasco îi este familiară lui Gregorio Morales, acesta optând, când vorbeşte de integrarea contrariilor, pentru gândirea de tip fuzzy (în spaniolă pensamiento borrosa) definită în 1965 de Lefti Zadeh – spunea că posedă o structură ternară, ascunsă ochiului fizic şi al cărei înţeles ne scapă, dar pe care o putem intui şi cunoaşte cu ajutorul memoriei proiective, al inconştientului, că există o perpetuă oscilaţie între A şi Non-A şi că această oscilaţie implică un echilibru perfect ce permite tranziţia de la A la Non-A printr-un dinamism independent.
În viziunea asupra realităţii estetica cuantică asimilează fizica particulelor, psihologia lui Jung, în special conceptele de individualizare, animus, anima, sinele transpersonal, sincronicitate (în capitolul El ancla oculta de la estetica cuantica, Gregorio Morales aminteşte de scrisoarea din 27 februarie 1953 pe care Jung i-o trimite lui Pauli şi în care îi vorbeşte despre relaţiile profunde care există între fizică şi psihologie), gândirea iraţională a logicilor de tip fuzzy şi gândirea complexă, diferenţa cuantică prin care se face vizibilă ruptura cu dogmele realismului socialist şi aprofundarea realismului cuantic, conform căruia nimic din ceea ce este imaginat nu este ireal. Realismul cuantic implică explorarea a ceea ce Heidegger numea misterul lumii şi permite exploatarea acestui enorm potenţial junghian-cuantic şi în creaţiile literare, prin transgresarea limitelor materiei, dar fără a ieşi cu totul din această materie. Principiile fundamentale ale esteticii cuantice sunt: Principiul de complementaritate, Principiul antropic, Principiul inseparabilităţii, A-cauzalitatea, Complexitatea, Ubicuitatea, Câmpurile morfogenetice, Universul ca hologramă, Ordinea implicată şi ordinea manifestă, Non distincţia între materie şi energie, între corp şi spirit. Creatorul cuantic este interesat de universurile multiple, de diferitele niveluri de realitate. Caută nu ceea ce îi uneşte pe oameni, ci ceea ce îi diferenţiază. Fiind creatori şi interpreţi ai realităţii scriitorii cuantici vor căuta să reflecte întotdeauna extraordinarul şi nu ceea ce este comun tuturor, fiind convinşi că în individ este inclus totul, de la infinitul mic la infinitul mare. În aceeaşi măsură literatura este revelaţie şi pentru creator şi pentru cititor, scriitorului de literatură cuantică revenindu-i rolul de a crea realitatea unei lumi interioare.
Pentru că spaţiul nu îmi permite să fiu exhaustivă, nu-mi rămâne decât să recomand celor interesaţi şi ultimul capitol al cărţii: El juego del viento y la luna: Una perspectiva cuantica del erotismo, unde Morales propune un nou concept al erotismului, avându-l ca model pe Jung, erotism pe care-l înţelege ca fiind una dintre modalităţile de individualizare. Prin individualizare Morales înţelege procesul prin care un bărbat şi o femeie se detaşează de tot ceea ce nu le este intrinsec, generaţie, naţionalitate, familie, clasă socială pentru a apărea faţă de ei înşişi unici, irepetabili. Întâlnirea celor doi nu se mai află nici sub semnul providenţei, aşa cum credea omul medieval, nici sub semnul hazardului, gândire specifică omului secolului XIX, nici sub semnul probabilităţii pe care miza omul secolului XX, ci pentru omul secolului XXI întâlnirea este sincronicitate, o legătură puternică între materie şi mental.

 

Dacă articolul v-a trezit curiozitatea, puteţi citi întregul dosar, după cum urmează:

Gregorio Morales – “O scurtă istorie a esteticii cuantice” aici

Un interviu cu Gregorio Morales: „Dificultăţile apărute în receptarea esteticii cuantice sunt, din punctul meu de vedere, un indiciu al adevărului acesteia” aici

Antonio César Morón – “O memorie emoţională distanţată şi multiplă. pregătirea actorului pentru interpretarea personajului din dramaturgia cuantică” aici

Antonio García Velasco – “Reflecţii şi digresiuni asupra esteticii cuantice” aici

Monique  Martinez, Michel Caffarel – “Când teoria cuantică stimulează imaginaţia artistică şi ştiinţifică – o evaluare critică a esteticii cuantice” aici

Manuel Caro Cabrera, María Caro – “De la integrarea pozitivistă la integrarea cuantică în artă şi criminologie” aici

3 comentarii la "Estetica cuantică şi Cadavrul lui Balzac"

  1. Anna on 18 iunie 2012 at 21:07

    Eu îţi mulţumesc pentru toate acestea,cu care mi-ai dat de lucru, cu atât mai mult că, după ce am terminat de citit “Partcule elementare ” de Michel Houellebecq, ceva din această sferă căutam să aflu. :-)
    Şi îţi trimit ceva :
    http://www.youtube.com/watch?v=6bKNVaTEEPw

  2. Oliviu Craznic on 4 septembrie 2012 at 12:47

    Multumiri pt ca mi-ati atras atentia prin acest articol asupra altei reviste de cultura pe care nu o stiam – Mozaicul.
    In alta ordine de idei, multumesc mult pt aprecierea articolului meu despre gotic – sprijinul si aprobarea dvs. inseamna foarte mult pt mine, deoarece, dupa cum stiti, va stimez foarte mult.
    Cu drag si respect,
    Oliviu

  3. Viorel Pîrligras on 11 septembrie 2012 at 12:07

    Mulţumesc şi eu pentru… mulţumiri!
    Şi succes în contiunare!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*


- şapte = 2

Caută