Michel Houellebecq sau nostalgia Pif-ului

1 iunie 2012
Autor

Poate nu mi-a┼č fi oprit asupra autorului francez dac─â el n-ar fi fost unul dintre invita┼úii speciali ai T├órgului de carte Bookfest din acest an. Dar nici a┼ča nu mi-ar fi atras aten┼úia dac─â, ├«ntr-un interviu care a ap─ârut cu ocazia manifest─ârii, el nu s-ar fi exprimat c─â autorii care l-au impresionat sunt H.P. Lovecraft, Clifford Simak, Cyril Kornbluth, R.A. Lafferty, deoarece el cite┼čte mult science fiction. Un om care cite┼čte mult SF nu poate s─â scrie departe de acest gen, mi-am zis. A┼ča c─â, la t├órg, am achizi┼úionat edi┼úia a doua a romanului care l-a f─âcut celebru ÔÇô ÔÇ×Particule elementareÔÇŁ, ap─ârut ├«nc─â din 2006 la Polirom ├«n traducerea lui Emanoil Marcu. Romanul a cunoscut o ecranizare f─âcut─â de Oskar Roehler care s-a ales cu un Urs de Argint la Festivalul de Film de la Berlin. Cartea am devorat-o ├«n bun─â m─âsur─â ├«n tren, la ├«ntoarcerea ├«n Craiova, dar n-o s─â v─â relatez subiectul, o s─â v─â spun doar c─â e povestea a doi fra┼úi vitregi, cu destine, stiluri de via┼ú─â ┼či personalit─â┼úi diferite, urm─ârite ├«n paralel sau ├«ntrep─âtrunse.

┼×i-acum, hai s─â v─â incit curiozitatea, ridic├ónd doar pu┼úin coperta ca s─â citi┼úi c├óteva fraze din text:

 

ÔÇ×Memoria unei vie┼úi omene┼čti seam─ân─â cu o istorie consistent─â a lui Griffiths, ├«i explicase, mult mai t├«rziu, fratele s─âu vitreg. Se aflau ├«n apartamenul lui Michel, beau Campari, era o sear─â de mai. Rar li se mt├«mpla s─â evoce trecutul, cel mai adesea discu┼úiile lor aveau drept subiect actualitatea politic─â sau social─â; ├«n seara aceea ├«ns─â vorbir─â despre trecut. ÔÇ×Ai amintiri din diferite momente ale vie┼úii, rezum─â Michel, iar aceste amintiri se prezint─â sub diverse aspecte; revezi g├«nduri, motiva┼úii sau chipuri. Uneori ├«┼úi aminte┼čti pur ┼či simplu un nume, de pild─â pe acea Patricia Hohweiller despre care vorbeai adineaori ┼či pe care azi ai fi incapabil s-o recuno┼čti. Alteori revezi un chip, f─âr─â m─âcar s─â-i po┼úi asocia o amintire. ├Än cazul Carolinei Yessayan, tot ce ┼čtii despre ea s-a concentrat ├«n cele c├«teva secunde de o precizie absolut─â c├«nd m├«na ta ├«i atingea coapsa. Istoriile consistente ale lui Griffiths au fost introduse ├«n 1984 pentru a lega m─âsur─ârile cuantice ├«n nara┼úiuni verosimile. O istorie a lui Griffiths e construit─â pe baza unei serii de m─âsur─âri mai mult sau mai pu┼úin aleatorii, f─âcute ├«n momente diferite. Fiecare m─âsurare exprim─â faptul c─â o anume cantitate fizic─â, eventual diferit─â de la o m─âsurare la alta, este cuprins─â, la un moment dat, ├«ntr-un anume domeniu de valori. De exemplu, ├«n timpul t1, un electron are o anume vitez─â, determinat─â cu o aproxima┼úie depinz├«nd de modul m─âsur─ârii; ├«n timpul t2, electronul e situat ├«ntr-un anume domeniu al spa┼úiului; ├«n timpul t3, are o anume valoare de spin. Pomind de la un subansamblu de m─âsur─âri, se poate defini o istorie, consistent─â logic, despre care ├«ns─â nu se poate spune c─â e adev─ârat─â; ea poate doar s─â fie sus┼úinut─â f─âr─â contradic┼úie. Printre istoriile lumii posibile ├«ntr-un cadru experimental dat, unele pot fi rescrise sub forma standardizat─â de Griffiths; ele s├«nt atunci numite istorii consistente ale lui Griffiths, ┼či totul se petrece ca ┼či cum lumea ar fi compus─â din obiecte separate, dotate cu propriet─â┼úi intrinseci ┼či stabile. Totu┼či, num─ârul de istorii consistente ale lui Griffiths ce pot fi rescrise pornind de la o serie de m─âsur─âri este ├«n general cu mult superior lui unu. Ai o con┼čtiin┼ú─â a eului t─âu; aceast─â con┼čtiin┼ú─â ├«┼úi permite s─â formulezi o ipotez─â: istoria pe care e┼čti capabil s-o reconstitui pornind de la propriile tale amintiri e o istorie consistent─â justificabil─â ├«n cadrul unei nara┼úiuni univoce. Ca individ izolat, persever├«nd ├«n existen┼ú─â un anume r─âstimp, supus unei ontologii a obiectelor ┼či a propriet─â┼úilor, e┼čti absolut sigur de un lucru: trebuie neap─ârat s─â po┼úi fi asociat unei istorii consistente a lui Griffiths. Aceast─â ipotez─â aprioric─â, o faci pentru: domeniul vie┼úii reale; n-o faci pentru domeniul visului.ÔÇŁ

 

Fascinat, nu? Dar, ce mai g─âsim noi ├«n uimitoarea carte a lui Houellebecq? P─âi, un episod cu lecturile ce contribuie la formarea viitorului om de ┼čtiin┼ú─â care este personajul Michel Djerzinski. Judec├ónd c├ót de bine sunt descrise, concluzion─âm c─â autorul romanului nu a fost deloc str─âin de aceste lecturi.

 

ÔÇ×De┼či sosit dup─â ├«nceperea anului ┼čcolar, Michel se adapt─â bine la gimnaziul din Crecy-en-Brie ┼či trecu f─âr─â greutate ├«n clasa a ┼čaptea. ├Än fiecare joi cump─âra revista Pif, care tocmai ├«┼či ├«nnoise formula. Spre deosebire de mul┼úi cititori, el n-o cump─âra ├«n primul r├«nd pentru gadget, ci pentru povestirile de aventuri. Travers├«nd epoci ┼či decoruri de o mare varietate, aceste povestiri aduceau ├«n scen─â c├«teva valori morale simple ┼či profunde. Ragnar Vikingul, Teddy Ted ┼či Apa┼čul, Rahan ÔÇ×fiul vremurilor s─âlbatice”, Nastratin Hogea care-i lua peste picior pe viziri ┼či califi: to┼úi ar fi putut ├«mp─ârt─â┼či aceea┼či etic─â. Michel devenea tot mai con┼čtient de aceast─â etic─â ┼či avea s─â r─âm├«n─â definitiv marcat de ea. Nietzsche nu-i provoc─â dec├«t o scurt─â iritare, iar Kant nu f─âcu dec├«t s─â-i confirme ceea ce ┼čtia deja. Morala pur─â este unic─â ┼či universal─â. Ea nu sufer─â, ├«n timp, nici degradare ┼či nici ad─âugire. Nu depinde de niciun factor istoric, economic, sociologic sau cultural: nu depinde de absolut nimic. Nedeterminat─â, ea determin─â. Necondi┼úionat─â, condi┼úioneaz─â. Altfel spus, e un absolut.

O moral─â ce poate fi respectat─â ├«n practic─â e totdeauna rezultatul amestecului ├«n propor┼úii variabile de elemente morale pure ┼či de alte elemente cu origine mai mult sau mai pu┼úin obscur─â, cel mai adesea religioas─â. Cu c├«t elementele de moral─â pur─â vor fi mai numeroase, cu at├«t societatea-suport a respectivei morale va avea o existen┼ú─â mai lung─â ┼či miai fericit─â. La limit─â, o societate guvernat─â de principiile pure ale moralei universale ar d─âinui c├«t lumea.

Michel ├«i admira pe to┼úi eroii din Pif dar preferatul lui era ne├«ndoielnic Lup-Negru, indianul singuratic. Nobil─â sintez─â ├«ntre apa┼č, sioux ┼či cheyenne, Lup-Negru colinda la nesfir┼čit preria, ├«nso┼úit de calul Shinook ┼či de lupul Toopee. Nu numai c─â ac┼úiona, s─ârind mereu ├«n ajutorul celor slabi, dar ├«┼či comenta mereu propriile ac┼úiuni pe baza unui criteriu etic transcendent, poetizat uneori prin diferite proverbe dakota sau cree, alteori mai sobru, printr-o referire la ÔÇ×legea preriei”. Peste ani, Michel continua s─â-l considere tipul ideal al eroului kantian, ac┼úion├«nd ├«ntotdeauna ÔÇ×ca ┼či cum ar fi fost, prin maximele sale, un membru legiuitor ├«n regatul universal al scopurilor”. Unele episoade ca Br─â┼úara de piele, cu personajul tulbur─âtor al b─âtr├«nei c─âpetenii cheyenne care cerceta stelele, dep─â┼čeau astfel cadrul cam str├«mt al povestirii de aventuri, cufund├«ndu-se ├«ntr-un climat pe de-a-ntregul poetic ┼či moral.

(…)

├Än aprilie 1970, a ap─ârut ├«n Pif un gadget ce avea sa r─âm├«n─â celebru: praful vie┼úii. Fiecare revist─â era ├«nso┼úit─â de un plicule┼ú con┼úin├«nd ou─âle unui crustaceu marin minuscul, Artemid salina. De c├«teva mii de ani, aceste organisme erau ├«ntr-un stare de via┼ú─â suspendat─â. Pentru a le readuce la via┼ú─â, procedura era destul de complex─â: apa trebuia decantat─â timp de trei zile, ├«nc─âlzit─â u┼čor, apoi se adauga con┼úinutul plicului ┼či se agita u┼čor. ├Än zilele urm─âtoare, recipientul trebuia ┼úinut l├«ng─â o surs─â de lumin─â ┼či c─âldur─â; se ad─âuga regulat ap─â la temperatura potrivit─â pentru a compensa evaporarea; amestecul trebuia cl─âtinat u┼čor pentru a fi oxigenat. C├«teva s─âpt─âm├«ni mai t├«rziu, ├«n vas mi┼čunau o mul┼úime de crustacee translucide, la drept vorbind cam sc├«rboase, dar incontestabil vii. P├«n─â la urm─â, ne┼čtiind ce s─â fac─â cu ele, Michel le-a aruncat ├«n Grand Morin.

├Än acela┼či num─âr, dou─âzeci de pagini de aventuri aduceau c├«teva am─ânunte despre tinere┼úea lui Rahan, despre ├«mprejur─ârile care f─âcuser─â din el un erou solitar al timpurilor preistorice. Pe c├«nd era copil, clanul s─âu fusese decimat de o erup┼úie vulcanic─â. Tat─âl s─âu, Crao ├«n┼úeleptul, murind, nu-i l─âsase mo┼čtenire dec├«t un colier cu trei gheare. Fiecare ghear─â simboliza o calitate a ÔÇ×celor care merg ├«n dou─â picioare”, oamenii. Erau acolo gheara fidelit─â┼úii, gheara curajului ┼či, cea mai important─â din toate, gheara bun─ât─â┼úii. De atunci, Rahan purta acest colier, ├«ncerc├«nd s─â fie demn de ceea ce simboliza el.ÔÇŁ

 

V-am trezit curiozitatea, nu?

Houellebecq – un autor care trebuie studiat. Nu pierde┼úi o ├«nt├ólnire cu el, dac─â ave┼úi ocazia: azi ┼či m├óine va sta fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â cu publicul s─âu, de la ora 15.

 

Michel Houellebecq

Michel Houellebecq

9 comentarii la "Michel Houellebecq sau nostalgia Pif-ului"

  1. Marian Mirescu on 1 iunie 2012 at 15:44

    Mie, nu curiozitatea, ci nostalgia :)

  2. Eugen on 1 iunie 2012 at 22:09

    Este evident─â nostalgia, dar Pif ┼či Rahan sunt doar ancore mimetice ale unui trecut care are semnifica┼úia copil─âriei. Nostalgia este dup─â copil─ârie, care pe mul┼úi i-a p─âr─âsit, lipsindu-i de curiozitate, de spiritul ludic, de nevoia de a ├«nv─â┼úa continuu. Maturizarea nu const─â ├«n debarasarea de atributele copil─âriei, ci armonizarea cu noua experien┼ú─â. Ceea ce multe persoane ├«mb─âtr├ónite degeaba consider─â maturizare, este doar osificarea spiritului, inflexibilizarea g├óndirii ┼či cre┼čterea intoleran┼úei. Exact asta ├«ncearc─â s─â evite Houellebecq, Pif, Rahan sau Moebius.

  3. Victor Martin on 3 iunie 2012 at 18:46

    Cea mai scump─â pies─â de benzi desenate din lume, coperta lui “Tintin ├«n America”, realizat─â ├«n 1932 de Herge, a atins un nou record: ea a fost adjudecat─â cu 1,3 milioane de euro, la o licita┼úie organizat─â ieri, a anun┼úat firma Artcurial, citat─â de Agerpres.

    “Piesa s-a v├óndut cu 1.338.509,20 euro (cheltuieli incluse) unei persoane care a vrut s─â r─âm├ón─â anonim─â”, a anun┼úat purt─âtorul de cuv├ónt al casei de licita┼úii. Precedentul proprietar, ┼či el r─âmas anonim, o cump─ârase cu 764.218 de euro ├«n 2008.

    Casa de licita┼úii, care nu a f─âcut public─â estimarea ├«naintea ┼čedin┼úei, se a┼čtepta totu┼či la mai pu┼úin de un milion. Acum, recordul din 2008 a fost b─âtut.

  4. Viorel Pîrligras on 3 iunie 2012 at 23:27

    Era s─â zic: ca la noi!

  5. A. Buzdugan on 4 iunie 2012 at 10:07

    Explicabila nostalgia dupa Pif-uri si dupa usurinta cu care puteau fi decelate notiunile de bine si de rau. Mai ales ca acum nu mai exista lucruri similare pentru copii si tineri, locul BD-urilor fiind luat de niste desene animate execrabile, atat ca realizare, cat si ca mesaj…

  6. Viorel Pîrligras on 4 iunie 2012 at 11:13

    ├Än afara Rom├óniei exist─â totu┼či reviste cu valen┼úe educative. Sunt structurate pe paliere de v├órst─â, dar nu exclusiv BD. Faptul c─â revistele BD au cam disp─ârut ┼či la ei ┼úine de evolu┼úia pie┼úei care e axat─â pe albume BD. Despre Rom├ónia, ce s─â zic? Nu mai exist─â BD ca fenomen de mas─â popular, nu doar ca segment pentru copii. Pu┼úinele apari┼úii de pe pia┼ú─â sunt haotice ┼či ├«n general experimentale, ca s─â nu mai vorbesc c─â ┼či tirajele sunt confiden┼úiale. Deci, ce s─â mai vorbim despre caracteristica educativ─â?

  7. Victor Martin on 4 iunie 2012 at 13:18

    Mai mult decat ideile, conteaza stilul; vezi Florin Puc─â. La noi, azi, unii au idei si nu stiu s─â deseneze, altii stiu sa deseneze si nu au idei. Romanii, care le stiu pe toate, nu lucreaza in echipa, ca americanii. Cand nu ai nimic de castigat, nu castigi.

  8. Viorel Pîrligras on 4 iunie 2012 at 23:23

    Puc─â n-ar putea tr─âi ┼či crea ├«n zilele de azi. Alte timpuri, alt─â boem─â…

  9. Alin on 5 iunie 2012 at 14:15

    Își așteaptă rândul Particulele Elementare de ceva vreme pe lista mea de lectură. Cred că în câteva zile vine și vremea lor în sfârșit.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*


opt - = 6

Caut─â