Eurocon 2012 – Zagreb (III)

4 mai 2012
Autor

Darko Macan: „Niciodată nu am încercat să-mi plasez în alte ţări benzile desenate şi cărţile făcute pentru cititorii croaţi”

L-am cunoscut întâi din vedere pe Darko Macan. Se întâmpla la Cieszyn, la Euroconul din Polonia anului 2010. Habar n-aveam că bonomul bărbos înconjurat de gaşca vioaie şi entuziastă de croate drăguţe era autor BD. E drept, îl remarcasem la un panel în care un student polonez încerca într-o engleză şubredă să explice istoria benzii desenate poloneze de după război, îl remarcasem deoarece eram singurii participanţi din sală la ora aceea înaintată din noapte, dar nu-mi imaginasem că lângă mine stătea o legendă vie a SF-ului croat. De ce spun asta? Pentru că Darko este scriitor, desenator şi editor. Este născut în 1966 la Zagreb şi este licenţiat în arheologie şi istorie. Persistă să facă totuşi benzi desenate în loc să sape după cioburi, cum ar zice un prieten, activitatea sa fiind vizibilă în fandomul croat începând cu anii 80. Prin 1993 a reuşit să pătrundă pe piaţa americană, împreună cu amicul său Edvin Biuković, reuşind o susţinută colaborare cu edituri de presigiu din domeniul BD: Dark Horse, Vertigo, Marvel Comics, Disney. A fost nominalizat în două rânduri pentru Premiul Eisner, poate cel mai reputat premiu american.

Are la activ câteva zeci de povestiri SF, exagerat de multe scenarii BD, şase cărţi pentru copii. Este de asemenea redactorul-şef al revistei de benzi desenate „Q” şi a editat nouă antologii de SF croat – două chiar la recent încheiata ediţie a Euroconului. E prezent pe forumurile de specialitate cu nick-name-ul „mcn”. Să mai spun că susţine şi un atelier de creaţie la clubul SFera, tot n-aş epuiza profilul său complet. Puteţi urmări activitatea sa şi pe site-ul propriu: www.darkomacan.com.

Cel mai cunoscut personaj al său este, fără îndoială, Bočko, foarte prezent prin revistele croate SF, dar în… hibernare după dispariţia acestora de pe piaţă. În semn de omagiu, organizatorii Euroconului au hotărât să reînvie mascota oficială a SFerei, traducând în engleză aventurile lui sub numele de Bemmet.

Darko Macan a fost, alături de Dmitri Glukhovski, Tim Powers, Charles Stross şi Cheryl Morgan, oaspete de onoare a ediţiei din acest an a Euroconului de la Zagreb.

(Îi mulţumesc în mod special prietenului Dragan Predić, care mi-a înlesnit transpunerea în româneşte a acestui interviu.)

 

Darko Macan pe străzile Zagrebului

Darko Macan pe străzile Zagrebului

 

Viorel Pîrligras: Darko Macan, cum a fost experienţa cu editurile americane? Cum ai ajuns să colaborezi cu ele? A implicat acest lucru deplasarea în America, ţinând cont de faptul că în anii 90 practic internetul nu exista?

Darko Macan: Cooperarea cu editorii americani a venit dintr-un fel de disperare – din cauza războiului de la noi, aici nu a fost prea mult de lucru pentru autorii BD –, dar am avut şi mult noroc atunci. În fine, experienţa a fost una pozitivă. Ceea ce la noi în Balcani nu exista, acolo era un sistem normal – să-ţi faci lucrarea la timp şi, evident, să fii remunerat pentru ea. Cooperarea cu ei nu a implicat obligatoriu şi deplasarea în SUA, am comunicat telefonic şi prin serviciul de poştă rapidă FedEx, apoi foarte repede, din anul 1995 deja, a început şi comunicarea prin internet.

V.P.: A fost dificilă colaborarea? Ce impedimente au existat (limba, şabloane tehnice specifice americane etc.)? Cum decurgeau dialogurile cu editorul sau şeful de proiect?

D.M.: Nu aş putea spune despre cooperare că a fost dificilă. În momentul în care banda noastră desenată, a mea şi a lui Edvin („Grendel tales”), a fost acceptată de ei, fiind chiar şi nominalizată pentru premiul Eisner, ei ne-au acceptat ca şi pe alţi profesionişti. A urmat apoi  al doilea contract, pentru „Star Wars”, la propunerea lor, şi apoi am creat legături cu alţi autori, am trimis oferte, am făcut recomandări… La transpunerea în limba engleză ne-a ajutat Tatjana Jambrisak şi pot spune că nu au existat solicitări speciale din partea lor.

V.P.: Ai colaborat cu nume mari, precum Igor Kordej, Michael Stackpole, Dave Gibbons. A existat o relaţie directă cu aceşti creatori sau colaborarea nu a conţinut şi un dialog direct?

D.M.: Cunoscându-mă cu Igor de foarte mult timp, am început cooperarea în mod direct, eu l-am recomandat la Carson BD pentru a-l desena pe Tarzan, apoi el m-a recomandat pe mine la Cable, am avut discuţii împreună despre evoluţia seriei… Cu Stackpole am ţinut legătura prin mail, până ce am terminat lucrarea, iar cu Dave am avut o scurtă corespondenţă în timpul cooperării la „Vader’s Quest”.

Continuarea aici.

Autograf pe volumul "Bočko - Douăzeci de ani cu noi" (Mentor, 2008)

Autograf pe volumul "Bočko - Douăzeci de ani cu noi" (Mentor, 2008)

Bočno

Bočko

Omagiu lui Macan (din "News from Barsoom" - nr.2 - 29.04.2012)

Omagiu lui Macan (din "News from Barsoom" - nr.2 - 29.04.2012)

Din "Hellblazer" - scenariul: Darko Macan, desene: Gary Erskine (DC Comics - ian.2000)

Din "Hellblazer" - scenariul: Darko Macan, desene: Gary Erskine (DC Comics - ian.2000)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*


9 + trei =

Caută