Toba de inimă

10 octombrie 2011
Autor

De vreo patru-cinci ani am ajuns să contabilizez decesele cunoscuţilor, prietenilor. Încă n-am priceput cum e cu avalanşa asta de căderi în hău înainte de termenele fireşti. Boli, afecţiuni, nefiresc de multe, probabil la cei al căror organism nu se adaptează la fel de repede cu modificările dezastruoase ale mediului: radiaţii, fluctuaţii bruşte de temperaturi, viruşi noi…

Ca şi cum nu era suficient că azi e luni, a mai picat şi vestea asta cumplită: Cătălin Neagu a murit. Pentru cine nu ştie, acesta a fost toboşarul trupei „Timpuri noi”. Pe asta e imposibil să n-o ştiţi. De Cătălin mă leagă amintiri frumoase ale anilor 90, când rockul înflorea prin toată ţara de-ai fi zis că e primăvară muzicală. L-am cunoscut la primul concert pe care „Timpuri noi” l-a avut la Craiova: pe platoul Liceului „Carol I”. Un ochelarist pletos şi plin de bun-simţ de care m-am ataşat numaidecât. Am scris despre ei în „Pop, Rock & Show” – revista-fanion a muzicii româneşti din acea vreme care mi-a publicat şi o bandă desenată ce ilustra una din piesele lor. I-am întâlnit apoi în alt an, la Casa Studenţilor, un spectacol continuat cu discuţii lungi după reprezentaţie, care s-a lăsat cu un interviu-mamut, publicat în trei numere din „Jurnalul de Craiova”. În acest interviu apărea în premieră textul la piesa încă nelansată – „Bordelul mov”. „Tobi”, aşa cum îl ştiam toţi, era sarea şi piperul grupului şi îmi şoptise şi amănunte picante din viaţa trupei. Le-am publicat, evident, şi m-am ales, la Bucureşti, cu o urechială de la Artanu. Nu l-am mai văzut apoi o lungă perioadă de timp. Ei au avut o evoluţie ascendentă, au fost promovaţi de Media Pro, apoi s-au despărţit. Probabil destinul tuturor trupelor în afară de „Rolling Stones”. Pe Cătălin l-am urmărit sporadic, în câteva clipuri cu o nouă trupă pe care şi-o înfiinţase – „Zebre”, apoi iar pauză.

Acum trei ani, în preajma revelionului, m-am izbit cu el nas în nas într-un supermarket craiovean. Îşi făcuse cumpărăturile şi se grăbea să ajungă la Cetate. Serba trecerea într-un nou an la Dinescu. N-am reuşit să stăm prea mult de vorbă, îl zoreau prietenii care-l însoţeau. Îşi schimbase look-ul, pletele îi dispăruseră făcând loc unor şuviţe împletite. Doar ochelarii rămăseseră de el, ca să zic aşa. Ultima întâlnire a fost chiar la Cetate, şase luni mai târziu, cu ocazia unui spectacol teatral internaţional care avea loc acolo. Atunci am stat mai mult de vorbă şi mi-a promis înregistrări „Zebra”. A urmat un „La revedere” care n-a mai fost onorat niciodată. Tobi a fost răpus de inimă.

Mda. Aşa sunt unele zile de luni. Foarte triste.

Tobi

O amintire neclară de la Cetate. Ultima poză.

Stan

"Stan". Un Cătălin tânăr în prima casetă. Cu plete!

8 comentarii la "Toba de inimă"

  1. Concret Ramirez on 11 octombrie 2011 at 8:27

    Cu adevarat o veste foarte trista.
    Am fost colegi de liceu dar nu in aceeasi clasa. Intotdeauna deborda de energie. Foarte frumosi ani. Pacat ca linistea se va asterne mai repede acum fara betele lui.
    P.S. Am mai vazut o postare pe Omul Invizibil care simt ca mi-ar fi adresata. Ultima mea interventie a fost pe site-ul Nautilus, aici, dupa cum am spus, am pus punct.
    Dumnezeu sa-l odihneasca in pace pe Cata.
    Mare pacat ca s-a stins.

  2. Viorel Pîrligras on 11 octombrie 2011 at 11:08

    Dumnezeu să-l odihnească.

  3. Marianne on 11 octombrie 2011 at 21:01

    Dumnezeu sa-l odihneasca!
    Imi plac desenele tale!

  4. Viorel Pîrligras on 12 octombrie 2011 at 0:04

    Mulţumesc pentru apreciere. E o bandă desenată care, iată, a făcut majoratul!

  5. Marianne on 12 octombrie 2011 at 21:35

    La multi ani! Trebuie sarbatorita.

  6. Viorel Pîrligras on 12 octombrie 2011 at 21:37

    Mă tem că momentul aniversar e umbrit de faptul că Tobi ne-a părăsit.

  7. NewLevel on 28 octombrie 2011 at 18:08

    Ha, am fost si eu la concertul ala, in deschidere au cintat Overlord (trupa de rock din Craiova, eram coleg de TCM cu Mihai Cazacu).

  8. Viorel Pîrligras on 29 octombrie 2011 at 1:05

    Aşa e, ai dreptate, Gusti, au cântat şi Overlorzii lui Gicioc.
    Nu ştiam că ai fost coleg cu Mişu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


şase - = 3

Caută