Confesiunile AnormaLuizei

26 februarie 2017
Autor

Aşteptată ca un eveniment ciudat din mai multe puncte de vedere, prima ediţie din acest an a manifestării „Imago texte” s-a desfăşurat pe 23 februarie 2017. Invitată a Casei de Cultură „Traian Demetrescu” a fost scriitoarea Luiza Mitu. Prima ciudăţenie: deşi Salonul Medieval a fost plin doar de prieteni, aşteptarea derulării evenimentelor s-a consumat într-o linişte totală. Întârziaţii au fost moderatorul – Petrişor Militaru – şi prezentatoarea – Maria Dinu. A doua ciudăţenie: deşi anunţat ca volum de debut, inedit, “Confesiunile Amiralei Noir” este de fapt un caiet mai degrabă intim, completat şi ajustat de-a lungul anilor de către autoare, şi mitic pentru câţiva prieteni apropiaţi. Din punctul meu de vedere, poezia ajunge în acest caz la subiectivitatea maximă, iar manuscrisul ar trebui să circule sub această formă, nu multiplicat în câteva zeci sau sute de exemplare, cum se practică în mod uzual.

Ce s-a petrecut apoi a fost sub semnul lui „prea”. Maria Dinu a prezentat, critic, mult prea serios şi aplicat exerciţiul liric al poetei. Taguri: #interesant, #centru, #nonabsurd, #interesant, #oniric, #interesant. Petrişor Militaru a exagerat un interogatoriu care părea intenţia unei demitizări a Amiralei Noir, forţând şi unele registre intime ale autoarei. Din punctul meu de vedere, poezia, personajul Amirala Noir şi creatorul trebuie să-şi păstreze misterul care le dă dimensiunea de artă. Recitalul a fost ok, dar puţin rigid din cauza emoţiilor mult „prea” ale unei ex care ar fi trebuit să se simtă în decor şi în mijlocul prietenilor mult mai dezinvoltă. Machiajul şi culoarea părului au reuşit să mascheze însă naturalul trac al recitatoarei.

Concluzionând, o manifestare #non-normală, dar care, prin ineditul ei, aş dori-o multiplicată sub alte forme şi în ediţiile viitoare. Mai ales că, din planul secund, vigilentul şi naivul (mult prea naivul) Marin Sorescu, a girat întreaga manifestare.

AnormaLuiza, cu aripile în bernă.

În faţa unei săli tăcute…

…în faţa unor aparate mute.

În faţa poeziei trebuie să te porţi cu fereală.

Doamnelor şi domnilor, “Confesiunile Amiralei Noir” în original! Şi în alb!

AnormaLuiza, între ciocan şi nicovală, explicând ponderea cifrei 23 în viaţa sa. Asta mi-a amintit un banc. Bulă visează cifra 23. Se trezeşte, se uită la ceas şi constată că era 23:00. A doua zi constată că data din calendar era, inevitabil, 23. Convins că e un semn, se urcă în autobuzul 23, ajunge la hipodrom şi pune 2323 de lei pe calul cu numărul 23 din cursa a 23-a. Calul iese al douăzeci şi treilea…

Chestionarul lui Petrişor şi efectele sale.

Amirala şi obsesiile ei.

În spaţiul acesta mi-a lipsit silueta Lilianei Hinoveanu făcând poze cu mobilul.

Photo session de final. Profiluri de scriitori. Spre aducere aminte. (Florina Ungureanu, AnormaLuiza şi Petrişor Militaru)

O Eleanoră. În horă. La oră. Pentru unii soră.

Patru zâmbete.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


- 2 = doi

Caută