Ascultându-l pe Stross
Întâlnirea cu Charles Stross a avut loc într-o sală de clasă, undeva la etajul doi. Nu erau prea mulţi fani în bănci şi, în momentul când am ajuns eu, se discuta despre recent apăruta culegere de povestiri în croată „Hladnije od pakla” (Colder Than Hell). Ce am aflat aşadar despre Charles Stross în plus faţă de ce putem afla din Wikipedia sau de pe site-ul său? Că nu-i tentat să scrie fantasy deoarece el consideră acest gen ca o propagandă a unui sistem social perimat: monarhia – în fantasy apar regi, conţi, cavaleri, baroni, ori el e republican, sau, mă rog, un anumit fel de republican, lucru într-un fel de mirare ţinând cont că locuieşte în Scoţia (deşi nu e scoţian), adică face parte din Regatul Marii Britanii, o monarhie totuşi… Că nu-i prea încântat să fie băgat în aceeaşi oală cu Cory Doctorow, cu care este însă prieten, în privinţa postării la liber a textelor pe net, deoarece el face acest lucru cu un număr limitat de texte pentru a-şi face publicitate, nu pentru crezul că literatura ar trebui să fie gratuită. De altfel, l-am văzut în ziua următoare cu un tricou pe care scria „I tell lies for money”. Că lucrează cu programe PC în mare parte gratuite: OpenOffice, Vim, Thunderbird, Firefox şi că soţia sa (Feòrag NicBhride – o punkistă cu părul roşu pe care nici eu, nici Eugen n-am prins-o în fotografii) lucrează în DTP şi are sisteme mai perfomante decât el. Nu vorbeşte despre proiectele sale literare de viitor.
O întâlnire de gradul III cu Charles Stross
Charles Stross - întrebări şi răspunsuri
Da, e stângaci!
O carte de colecţie... (Observaţi că tot Mugur Cornilă e la mijloc?)
N-a prea avut Mugurul de-a face cu cartea aia… Mugur a „coordonat” colectia aia doar cu numele, dupa plecarea lui Mike, care, de altfel, a achizitionat drepturile, dar n-a apucat nici macar sa dea la tradus cartea cui trebuia. Toata lumea stie cit e de dezastruoasa traducerea, chiar si in cea de-a doua „incarnare” a sa (prima plecase la tipar fara cea mai elementara corectura).
Bre, eu ca cititor, spun doar ce văd scris pe carte, n-aveam de unde să ştiu povestea. Eu îl admir sincer pe Mugur pentru proiectele editoriale din ciclul „Seniorii imaginaţiei”, care, alături de tine care te străduieşti să editezi mulţi români, face ceva pentru SF-ul românesc.
Mugur e de admirat pentru multe, inclusiv dinaintea colectiei de la Eagle (si pentru portalul ROSF, si pentru Imaginastore, de pilda). Altminteri, zarirea pozei respective si a legendei aplicate mi-a amintit de acest capitol de istorie (para)literara si m-am gindit sa il reamintesc si altora. No harm intended. Jos palaria in fata lui Mugur.
Uh, că tocmai mi-am dat seama că tare mi-e dor de-un cyberpunk…
E un cartier intreg in Fata Luncii.